duminică, 13 martie 2011

Sfantul Preacuviosul Parintele nostru Benedict de Nursia


În această lună, în ziua a paisprezecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Benedict de Nursia.

Cuviosul părintele nostru Benedict, al cărui nume pe latineşte înseamnă "binecuvântatul", era de fel din ţinutul romanilor, din provincia Nursia şi se trăgea din părinţi credincioşi şi bogaţi. Părăsindu-şi casa, pe părinţii săi şi toată averea părintească, încă de pe când era tânăr şi bărbat nedesăvârşit, a plecat împreună cu aceea pe care o avusese dădacă într-un loc pustiu, unde, prin virtute şi înfrânare apropiindu-se de Dumnezeu, a primit de sus puterea de a face minuni şi tămăduiri. Cele mai multe dintre faptele lui minunate s-au păstrat pe larg în istoria vieţii lui. De aici aflăm că el a săvârşit tot felul de minuni: a înviat morţi, a vestit de mai înainte cele viitoare şi a vorbit despre cei ce erau departe ca şi cum ar fi fost de faţă. Trebuie însă să nu uităm un lucru de mare însemnătate, şi anume că, mai înainte de a se muta la Domnul a grăit în chip profetic celor care se găseau împreună cu el şi a adus şi la cunoştinţa celor ce se găseau departe că se va întâmpla şi un semn oarecare, prin care vor cunoaşte cu toţii că s-a despărţit de trup.

Astfel, cu şase zile mai înainte de adormirea lui, a poruncit să i se sape groapa şi îndată după aceasta a fost cuprins de o fierbinţeală puternică, iar trupul lui timp de şase zile a fost scuturat de friguri. În ziua a şasea a poruncit ucenicilor săi să-l ia şi să-l ducă la casa de rugăciune, unde fiind dus, după ce s-a cuminecat cu Sfintele Taine, stând în mijlocul ucenicilor săi, care îl sprijineau, şi-a ridicat mâinile către cer şi în felul acesta, privind în sus şi rugându-se, şi-a dat sfinţitul său duh.

În aceeaşi clipă, doi fraţi, dintre care unul se găsea stând liniştit în chilia lui, iar altul locuia mult mai departe, au avut aceeaşi vedenie. Astfel şi unul şi celãlalt au văzut un drum minunat care se întindea de la chilia cuviosului Benedict până la cer, către răsărit, şi care era aşternut tot cu veşminte preţioase şi strălucitoare de mătase, iar pe acest drum se găseau şi vreo câţiva oameni minunaţi, care ţineau făclii în mâini şi care în rânduială desăvârşită se suiau. Un alt bărbat, îmbrăcat în alb, şi el şi strălucitor de lumină, care se găsea alături, i-a întrebat dacă ştiu al cui este drumul acesta, pe care ei, privindu-l cu mintea lor, îl găsesc atât de minunat. Dar aceia răspunzându-i că nu ştiu, cel ce s-a arătat lor, le-a zis: Acesta este drumul pe care iubitul Benedict se urcă la ceruri". După ce aceştia şi-au revenit de pe urma vedeniei pe care au avut-o, au înţeles, fiecare în parte, că sfântul Benedict se săvârşise din viaţă, ca şi cum ar fi fost de faţă şi l-ar fi văzut săvârşindu-se.

Acatistul Sfantului Benedict de Nursia

(14 martie)

Condacul 1

Pe luminatorul cel mare al Bisericii lui Hristos, pe luceafarul cel duhovnicesc al monahilor, pe podoaba Nursiei, veniti toti cei bine credinciosi sa-l laudam si cu evlavie din inima sa-i strigam: Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Icosul 1

Ingereasca viata din copilarie ai petrecut si cu pustniceasca viata te-ai impodobit; lumea si slava veacului de acum le-ai urat si linistea cu toata inima ai iubit; pentru care, noi nevrednicii, cu aceste laude te cinstim:
Bucura-te, Benedicte, care de copil viata cea sfanta ai iubit;
Bucura-te, ca din frageda varsta pe Dumnezeu ai iubit;
Bucura-te, ca pornirile poftelor trupului le-ai domolit;
Bucura-te, ca din tinerete trufia vietii ai urat;
Bucura-te, ca pe acestea prapastie sufleteasca le-ai socotit;
Bucura-te, ca Marelui Antonie cu vietuirea te-ai asemanat;
Bucura-te, ca aceluia cu viata ta i-ai urmat;
Bucura-te, al curatiei vas prea cinstit;
Bucura-te, al fecioriei odor nepretuit;
Bucura-te, ca viata ta cu mari virtuti o ai impodobit;
Bucura-te, al desavarsirii ravnitorule;
Bucura-te, al Cuviosilor Parinti urmatorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 2

Parasit-ai, Prea Cuvioase Parinte, pe fericita ta maica si departe in munti te-ai salasluit, urmand Parintilor celor de demult si in singuratate petrecand, din mijlocul pietrelor ai dat glas, strigand catre Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Aflatu-te-a in pestera cea din pustie monahul Roman care cu dragoste iti slujea tie. Iar tu, prea fericite, intr-o pestera stramta inchizandu-te, in rugaciune si ganduri de Dumnezeu petrecand, te rugai lui Dumnezeu. Pentru aceasta noi cu evlavie te cinstim asa:
Bucura-te, ca in pestera pentru Hristos te-ai inchis;
Bucura-te, ca acolo cu dorul de Dumnezeu te-ai aprins;
Bucura-te, ca in lacrimi si suspine acolo petreceai;
Bucura-te, caci cu nadejdea mantuirii acolo te mangaiai;
Bucura-te, ca acolo monahul Roman te-a ajutat;
Bucura-te, ca deasupra pesterii o funie a legat;
Bucura-te, caci cu acea funie vasul cu hrana il slobozea;
Bucura-te, caci clopotelul legat de funie tie iti vestea;
Bucura-te, ca in acest fel hrana la tine venea;
Bucura-te, ca Domnul de tine se ingrijea;
Bucura-te, al pustiei luminatorule;
Bucura-te, al sihastrilor urmatorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 3

Voind diavolul sa impiedice fapta cea buna a lui Roman, o piatra a aruncat deasupra clopotului si l-a spart; iar tu, parinte, cu rugaciunea viclenia acestuia o ai biruit si cu multumire lui Dumnezeu ai cantat: Aliluia!

Icosul 3

Si alta data, Dumnezeu, printr-un preot hrana la ziua invierii Domnului ti-a trimis, pe care preot cu cuvinte duhovnicesti l-ai hranit; iar noi vazand pronia cea mare a lui Dumnezeu asupra ta cu evlavie te laudam asa:
Bucura-te, cel ce grija trupului o ai trecut cu vederea;
Bucura-te, ca privirea celor duhovnicesti ti-a fost tie mangaierea;
Bucura-te, ca imparatia cerurilor ai capatat;
Bucura-te, ca dreptatea Lui ai aflat;
Bucura-te, ca tu spre Dumnezeu ai nadajduit;
Bucura-te, ca mila Lui nu te-a parasit;
Bucura-te, ca pe diavol in chip de mierla l-ai cunoscut;
Bucura-te, ca maiestria lui o ai priceput;
Bucura-te, ca razboiul desfranarii l-ai biruit;
Bucura-te, ca in lupta Dumnezeu nu te-a parasit;
Bucura-te, al curatiei ravnitorule;
Bucura-te, al dezmierdarii trupului biruitorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 4

Auzind de petrecerea ta cea pustniceasca, monahii al caror egumen murise, au venit cu multe rugaminti sa le fii lor povatuitor; iar tu biruindu-te de ale lor rugaciuni ai primit si aceasta grea sarcina spre folosul lor si lui Dumnezeu ai cantat: Aliluia!

Icosul 4

Zis-ai, fericite, catre monahii cei ce staruiau a te avea pastor: “Fratilor, obiceiurile mele nu se potrivesc cu ale voastre”, caci ai cunoscut din vreme neoranduiala lor; dar cu gandul de a-i indrepta ai primit a-i povatui pe ei. Pentru aceasta noi cu acestea te laudam:
Bucura-te, caci cu mahnire linistea pustiei ai lasat;
Bucura-te, ca de singuratate cu durere de inima te-ai departat;
Bucura-te, ca pentru fapta buna limanul linistii ai parasit;
Bucura-te, ca de folosul altora te-ai ingrijit;
Bucura-te, ca petrecerea ta cea pustniceasca nu o ai schimbat;
Bucura-te, ca nevointe peste nevointe ai adaugat;
Bucura-te, caci monahii cei razvratiti pentru fapta cea buna au inceput a te uri;
Bucura-te, ca viata ta cea pustniceasca nu au putut-o suferi;
Bucura-te, ca unii din ei rautati asupra ta au uneltit;
Bucura-te, ca si otrava asupra ta au pregatit;
Bucura-te, ca si de la aceasta primejdie te-a scos Mantuitorul;
Bucura-te, caci cu ajutorul Lui ai biruit pe raufacatorul;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 5

Vazand rautatea celor ce au voit sa-ti ia viata, nu te-ai suparat prea fericite Parinte, ci sculandu-te de la masa, cu fata si gand bun, ai dat slava lui Dumnezeu Care te-a izbavit de moarte naprasnica si din inima ai cantat Lui: Aliluia!

Icosul 5

Sfaramat-ai paharul cel cu otrava prin semnul Crucii lui Hristos, Benedicte, iar catre cei ce pusesera la cale moartea ta ai zis: “Mult Milostivul Dumnezeu sa va ierte pe voi fiii mei, pentru ceea ce ati voit a-mi face mie!”. Iar noi minunandu-ne de atata nerautate, cu smerenie te cinstim asa:
Bucura-te, ca prin aceasta Domnului te-ai asemanat;
Bucura-te, ca pilda Domnului ai urmat;
Bucura-te, ca asemenea Lui pentru vrajmasi te-ai rugat;
Bucura-te, ca prin aceasta dragoste ai aratat;
Bucura-te, ca obiceiurile lor cu ale tale nu s-au asemanat;
Bucura-te, ca iarasi la pustie ai alergat;
Bucura-te, ca iarasi limanul linistii ai imbratisat;
Bucura-te, ca pestera pustiei o ai sarutat;
Bucura-te, ca iarasi langa tine multi monahi s-au adunat;
Bucura-te, al pustiei iubitorule;
Bucura-te, al singuratatii luminatorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 6

Stralucit-ai ca un soare in viata ta cea singuratica prin care ai tras la lumina multime de monahi care se sileau a urma petrecerea ta cea sfanta si lui Dumnezeu a canta: Aliluia!

Icosul 6

Intemeiat-ai cu puterea lui Hristos, douasprezece manastiri, Prea Cuvioase Parinte, si multi din Roma au alergat ca sa fie ucenicii tai spre a-i conduce pe ei la calea mantuirii; pentru care noi, nevrednicii, cu aceste laude te cinstim:
Bucura-te, ca Domnul de sub obrocul pustiei te-a scos;
Bucura-te, ca multora ai fost de folos;
Bucura-te, caci ca o lumina in sfesnic ai luminat;
Bucura-te, caci calea cea catre Lumina multora o ai aratat;
Bucura-te, ca pe monahul cel lenes l-ai indreptat;
Bucura-te, ca pe diavolul ce-l scotea din biserica in vremea pravilei multora l-ai aratat;
Bucura-te, caci cu rugaciunea apa din piatra ai scos;
Bucura-te, ca prin aceasta monahilor ai fost de mult folos;
Bucura-te, ca si unealta cea de fier cu rugaciunea din rau o ai scos;
Bucura-te, ca prin aceasta, asemenea cu Elisei Proorocul vestit ai fost;
Bucura-te, al minunilor proorocesti aratatorule;
Bucura-te, al petrecerilor lor urmatorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 7

Aratat-ai, prea fericite parinte, viclenia si rautatea lui Florentie, care voia sa te piarda prin otravire; caci rugandu-te lui Dumnezeu pentru indreptarea lui, te-ai ferit din calea primejdiei. Pentru aceasta ai multumit lui Dumnezeu si din inima ai cantat: Aliluia!

Icosul 7

Ajuns-a mania cea dreapta a lui Dumnezeu pe vicleanul si zavistnicul Florentie, caci cazand din foisorul casei sale, rau a pierit; iar tu, omule al lui Dumnezeu, auzind de pierzania lui, ai plans si te-ai mahnit; iar noi nevrednicii, minunandu-ne de atata nerautate, zicem asa:
Bucura-te, ca pentru moartea vrajmasului te-ai intristat;
Bucura-te, ca Marcu monahul de moartea lui Florentie s-a bucurat;
Bucura-te, ca pentru acesta foarte l-ai mustrat;
Bucura-te, ca pe Marcu foarte l-ai sfatuit;
Bucura-te, ca pe el l-ai canonisit;
Bucura-te, ca Marcu dupa sfatuire a cerut iertare;
Bucura-te, ca prin sfat si canonisire a primit vindecare;
Bucura-te, ca in inima ta dragoste de vrajmasi ai purtat;
Bucura-te, ca de moartea vrajmasului tau nu te-ai bucurat;
Bucura-te, ca prin aceasta invataturii Domnului ai urmat;
Bucura-te, al iubirii de vrajmasi aratatorule;
Bucura-te, al invataturii Evangheliei plinitorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 8

Mutatu-te-ai, fericite Benedicte, in tara Campaniei in hotarele cetatii Casina si acolo ai distrus capistea lui Apolon, ridicand Biserica Sfantului Martin si a Sfantului Ioan Botezatorul, unde monahii si crestinii adunandu-se, slaveau pe Dumnezeu cantand: Aliluia!

Icosul 8

Vicleanul vrajmas al mantuirii oamenilor, vazand ca i-ai stricat cuibul din acele parti, cu mare furie se pornea asupra ta; dar tu, parinte, cu postul si cu rugaciunea stricai toate uneltirile lui. Pentru care noi cu dragoste te cinstim asa:
Bucura-te, ca piatra cea ingreuiata de diavol o ai usurat;
Bucura-te, ca pe diavolul de sub piatra l-ai rusinat;
Bucura-te, caci cu rugaciunea ta nalucirea draceasca a pierit;
Bucura-te, ca viclenia diavolului o ai batjocorit;
Bucura-te, ca pe tanarul monah cel strivit de zid l-ai vindecat;
Bucura-te, ca rautatea diavolului o ai defaimat;
Bucura-te, ca ai aratat monahilor cele ce facusera in calatorie;
Bucura-te, ca s-au rusinat de a lor fatarnicie;
Bucura-te, ca le-ai aratat unde le-a dat de mancare;
Bucura-te, ca le-ai descoperit si cele trei pahare;
Bucura-te, al minciunii mustratorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 9

Aratat-ai, Prea Cuvioase Parinte, monahilor care te-au mintit, unde au stat la masa si cate pahare de vin au baut; iar ei vazandu-se descoperiti, au cerut iertare si inaintea lui Dumnezeu caindu-se, din inima I-au cantat: Aliluia!

Icosul 9

Avand darul vederii mai inainte, ai descoperit aratat si credinciosului celui viclean care venea la tine ca si-a calcat legea cea pusa de el; iar acela vazandu-se descoperit a cerut cu lacrimi iertare pentru a lui greseala, iar noi te rugam sa primesti aceste cantari de lauda:
Bucura-te, ca ostenelile tale Domnul le-a incununat;
Bucura-te, ca darul descoperirii tie ti-a dat;
Bucura-te, ca si darul proorociei de la Domnul ai luat;
Bucura-te, ca pe Totile craiul l-ai rusinat;
Bucura-te, ca pe Rigon pentru viclenie l-ai mustrat;
Bucura-te, ca si acela vazandu-se descoperit foarte s-a rusinat;
Bucura-te, ca pe Totile foarte l-ai infricosat;
Bucura-te, ca si Totile, craiul gotilor, de la tine iertare a cerut;
Bucura-te, ca moartea stapanirii lui i-ai descoperit;
Bucura-te, caci cu fata la pamant inaintea ta a cazut;
Bucura-te, ca lui Totile i-ai proorocit;
Bucura-te, al darului proorociei mostenitorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 10

Proorocit-ai lui Totile, craiul gotilor, ca va intra in Roma si dupa noua ani de stapanire, intru al zecelea se va savarsi; care proorocie intocmai s-a implinit, pentru care a dat slava lui Dumnezeu cantand: Aliluia!

Icosul 10

Descoperit-ai episcopului Bisericii Canusiei ca Roma de mari cutremure va fi distrusa, care lucru indata s-a adeverit. Iar noi, de implinirea acestei proorocii minunandu-ne, cu lauda pe tine te cantam asa:
Bucura-te, izvorule al adevaratelor proorociri;
Bucura-te, ca prin darul lui Dumnezeu toate mai inainte le stii;
Bucura-te, ca si darul vindecarilor de la Hristos ai luat;
Bucura-te, ca pe clericul cel indracit l-ai vindecat;
Bucura-te, ca acelui cleric, canon i-ai randuit;
Bucura-te, ca si lui i-ai proorocit;
Bucura-te, ca i-ai zis canonul sa si-l pazeasca;
Bucura-te, ca de la carne si de la bautura i-ai zis sa se infraneze;
Bucura-te, ca si de preotie i-ai zis sa se opreasca;
Bucura-te, al sfinteniei preotiei pazitorule;
Bucura-te, al darului preotiei aparatorule;
Bucura-te, al nedreptatii mustratorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 11

Mustrat-ai cu blandete, parinte, pe monahul cel mandru care tinea sfesnicul in vremea mesei tale, descoperindu-i gandurile. De aceasta descoperire mirandu-se fratii, au dat lui Dumnezeu lauda cantand: Aliluia!

Icosul 11

Aratat-ai prin vis, fratilor, unde se cade a zidi manastirea lor si fiind intrebat a doua zi de ei unde s-o zideasca, le-ai zis: ” Acolo unde v-am aratat asta noapte!”. De care lucru ei mirandu-se, pe tine te laudau zicand:
Bucura-te, Benedicte, ca darul descoperirii de la Dumnezeu ai luat;
Bucura-te, ca de acest lucru cu totii s-au mirat;
Bucura-te, ca prin vis locul zidirii ai aratat;
Bucura-te, ca cele aratate in vis a doua zi le-ai descoperit;
Bucura-te, ca acolo ei manastire au zidit;
Bucura-te, ca pe fecioarele cele nemultumitoare le-ai certat;
Bucura-te, ca a-si indrepta viata le-ai invatat;
Bucura-te, ca pe acele fecioare de la impartasire le-ai oprit;
Bucura-te, ca la scumpatatea Sfintelor Taine ai ravnit;
Bucura-te, ca Darul Sfintelor Taine l-ai pretuit;
Bucura-te, al nedreptatii pedepsitorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 12

Aratatu-s-a minune infricosata asupra fecioarelor neimpartasite, caci in vremea Liturghiei din mormantul cel din biserica afara ieseau, de care lucru toti credinciosii foarte se mirau si cu frica pe Dumnezeu laudau cantand: Aliluia!

Icosul 12

Luat-ai, de la Dumnezeu, diferite daruri, Benedicte, spre folosul turmei tale si al multor credinciosi, pentru care noi laudam pe Bunul Dumnezeu Care te-a impodobit cu ele si catre tine zicem asa:
Bucura-te, ca pe monahul cel lenes, prin vederea balaurului l-ai inteleptit;
Bucura-te, ca pe ipodiaconul Agapit pentru neascultare l-ai pedepsit;
Bucura-te, ca untdelemnul cu rugaciunea ta l-ai inmultit;
Bucura-te, ca pe Tala paganul, numai prin privire l-ai speriat;
Bucura-te, ca pe copilul cel mort cu rugaciunea l-ai inviat;
Bucura-te, caci sufletul surorii tale in chip de porumb ti s-a aratat;
Bucura-te, ca zburand sufletul ei in rai a intrat;
Bucura-te, ca slabind cu trupul cu Sfintele Taine te-ai impartasit;
Bucura-te, ca indata a sosit si al tau sfarsit;
Bucura-te, Benedicte mult ostenitorule;
Bucura-te, al Sfintilor Parinti urmatorule;
Bucura-te, al raiului mostenitorule;
Bucura-te, Benedicte Prea Cuvioase, al monahilor povatuitorule!

Condacul 13

O, Prea Cuvioase si mult nevoitorule al lui Hristos Benedicte, al monahilor si al crestinilor luminatorule, tu pe Dumnezeu din toata inima L-ai iubit si pentru dragostea Lui pururea te-ai ostenit. Auzi-ne si pe noi smeritii care te cerem in ajutor si lui Dumnezeu Care te-a impodobit pe tine cu aceste daruri ii cantam: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice din nou: Icosul 1 si Condacul 1.

Rugaciune catre Sfantul Cuvios Benedict de Nursia

O, Sfinte al lui Dumnezeu si facatorule de minuni Benedicte, cine va putea cu adevarat sa spuna ostenelile tale cele din toata viata ta? De aceea mai mult te-ai sarguit de a ascunde ispravile cele duhovnicesti decat a le arata. Ai urat slava lumii si ai fugit de dansa pana ce Dumnezeu a binevoit a te descoperi si la vreme a te pune in sfesnicul Bisericii Sale spre folosul monahilor si al tuturor crestinilor. Cu multe daruri de la Dumnezeu ai fost impodobit si ca un soare duhovnicesc in lume ai stralucit. Te-ai aratat desavarsit in lucrarea tuturor faptelor bune si prin pilda vietii, mai mult decat prin vorbe, pe ucenicii tai la calea mantuirii i-ai povatuit. Tu, pe Dumnezeu din toata inima L-ai iubit si, crucea ostenelilor si a rabdarii o ai dus pana la sfarsit. Aceasta intelegand, noi nevrednicii, despre sfanta ta viata si crezand ca mare indrazneala ai catre Prea Bunul Dumnezeu, venim cu rugaminte catre tine, sa te rogi, ca prin mila Domnului si prin sfintele tale rugaciuni, sa dobandim mila si iertare in toata viata noastra, in vremea sfarsitului si in ziua judecatii de apoi. Amin.

Hristos a inviat!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

HTML