miercuri, 23 septembrie 2009

Tomosul de canonizare a Sfântului Siluan Athonitul si Sinaxarul cu poze din viata Sf.

Tomosul de canonizare





Iar aceea ca S-a suit ce altceva inseamna decat ca S-a pogorat in cele mai de jos ale pamantului?’ (Efeseni 4, 9).



Cuvios si preafolositor lucru pentru plinatatea Bisericii este a venera si cinsti cu evlavie si dupa plecarea lor din aceasta viata pe cei ce s-au distins in viata lor dupa in trup prin izbanzi deosebite ale virtutii, slavindu-i prin praznuiri anuale si imnuri de lauda; aceasta pentru ca, pe de-o parte, lauda adusa celor ce au vietuit in virtute trece la Insusi Dumnezeu de la Care vine oamenilor toata virtutea, cum arata teologhisind undeva Grigorie cel numit cu supranumele Teologiei; iar, pe de alta parte, pentru ca lauda celor bune aprinde zelul si imboldeste pe cei usuratici si zabavnici la realizarea virtuti, iar pe cei iubitori de osteneala ii face si mai viteji in ostenelile lor.



Asadar, dat fiind ca in asemenea izbanzi exceptionale ale virtutii se distinge si monahul Siluan, de obarsie din Rusia, dar care a vietuit peste o jumatate de veac in sfanta manastire patriarhala si stavropighiala a Sfantului si Slavitului Mare Mucenic si Tamaduitor Panteleimon de la Sfantul Munte al Athosului, infatisandu-se pe sine prin cuviosia si sfintenia vietii lui model de vietuire dupa Hristos, iar printre feluritele sale scrieri ortodoxe si de suflet folositoare dascal apostolic si profetic al Bisericii si plinatatii celor ce poarta numele lui Hristos, ajungand la inalte masuri duhovnicesti si facandu-se vas al Sfantului Duh, nevoindu-se ca putini altii in iubirea agapica si cinstit fiind pentru toate acestea de Dumnezeu cu darurile vindecarii celor bolnavi si suferinzi si ale unei uimitoare clarviziuni - smerenia noastra dimpreuna cu preasfintii si preacinstitii mitropoliti din jurul nostru, iubitii nostri frati si impreuna-liturghisitori, privind la vietuirea lui bine-placuta lui Dumnezeu, la faptele si izbanzile lui in virtute si purtand de grija de folosul obstesc al credinciosilor, am hotarat in Duhul Sfant, in acord cu dumnezeiestii Parinti dinaintea noastra si urmand obiceiului comun al Bisericii, sa i se acorde cinstea cuvenita barbatilor sfinti si dumnezeiesti.



De aceea, decretam in mod sinodal si stabilim si poruncim in Sfantul Duh ca de acum inainte si pe mai departe in tot veacul, staretul Siluan Aghioritul sa fie numarat impreuna cu barbatii cuviosi si sfinti ai Bisericii, fiind cinstit cu praznuiri sfinte si ceremonii religioase anuale si slavit cu imnuri de lauda in ziua de 24 septembrie, in care a plecat fericit la Domnul.



Spre dovedire si intarire a acestui fapt s-a intocmit si prezentul nostru act patriarhal si sinodal asternut si susemnat in acest sfant Codice al sfintei si marii noastre Biserici a lui Hristos si trimis identic si neschimbat si sfintei comunitati a Sfantului Munte spre a fi depus in arhivele lor.



In anul mantuirii 1987, 26 noiembrie, al II-lea al indictionului.



Dimitrios,

arhiepiscop al Constantinopolului si patriarh ecumenic,

membrii Sfantului Sinod al Patriarhiei Ecumenice.


















Sinaxar
Acest Siluan, cetatean al Ierusalimului cel ceresc, s-a ivit din parinti cucernici de pe pamântul Rusiei în satul numit Sovsk, tinând de Mitropolia Tambovului. S-a nascut în anul al 1866-lea de la
nasterea dupre trup a Cuvântului lui Dumnezeu, si din tinerete a fost chemat la pocainta de Însasi prealaudata Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria.Ajungând cu vârsta la al 27-lea an, a parasit grijile lumii si întarindu-se la drum
cu rugaciunile celui între sfinti Parintele Ioan din Kronstadt, a ajuns în Grecia, la vestitul Munte Athos, luând asupra-si jugul cel monahicesc în Mânastirea Sfântului Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon.
Daruindu-se din tot sufletul lui Dumnezeu, în putina vreme nu numai a primit rugaciunea cea neîncetata în dar de la Preasfânta de Dumnezeu Nascatoare, dar si negraitei dumnezeiesti aratari în slava a Domnului nostru Iisus Hristos s-a învrednicit, în cinstita biserica a Sfântului Prooroc Ilie care se afla în moara zisei mânastiri.
Stingându-se însa primul har si cuprins fiind cel preacuvios de plâns mare, si de multe ori fiind parasit de Dumnezeu si dat ispitirilor vrajmasilor celor întelegatori, vreme de 15 ani urmând pasilor lui Hristos, “cereri si rugaciuni catre Cela ce putea sa-l mântuiasca pre dânsul din moarte, cu strigare tare si cu lacrami aducând” (Evr 5,7), învatat de Dumnezeu fiind (vezi In
6,45), de Sus a auzit glasul Datatorului de Lege: “Tine-ti mintea în iad si nu deznadajdui”, pre carele pazind ca pre un nemincinos îndreptar, alergat-a în calea lui Antonie, lui Macarie, lui Sisoe, lui Pimen si a celorlalti preaslaviti dascali ai pustiei, a caror masura si ale caror daruiri a atins, aratându-se un învatator apostolicesc si proorocesc, viu fiind si dupre moarte.
Lasat-a si scrieri pline de har si de Duhul Sfânt, pre care le-a facut aratate ucenicul si învatacelul lui, Staretul Sofronie, întemeietorul si arhimandritul celei din insula Britaniei mânastiri a binecredinciosilor ortodocsi. Si ce nevoie este aici de a înmulti cuvinte despre atotcuviosul Siluan? Caci mai înainte venind acel Avva Sofronie, însemnat-a si a scris viata si învatatura aceluia pre larg si cu de-amanuntul la începutul cartilor dumnezeiestilor si preadulcilor lui scrieri. Carea carte învata, precum este cu putinta celor ce citesc sa cunoasca si sa vaza, ce fel a fost acest nevoitor al Domnului, si cum, pazind Poruncile cu scumpete, murind vietii întru totul, dobândit-a pre Hristos, precum zice Sfântul Pavel, viind într-însul (Ga 2
, 20); carte, altfel de Dumnezeu insuflata, fiind scrisa cu con-deiul Duhului. Adeveresc cuvântul acesta cei multi cari printr-însul “dintru tot neamul ce este sub cer” (FA 2, 5) “la cunostinta adevarului” (1 Tim 2, 4) au venit, si înca si acuma vin. Caci a fost acest minunat barbat “blând si smerit cu inima” (Mt 11, 29), înflacarat rugator catre Dumnezeu pentru
mântuirea tuturor oamenilor, si un propovaduitor neasemuit al dragostei pentru vrajmasi, carea este întarirea cea mai neîndoielnica cu putinta a venirii Duhului, cu adevarat Cel dumnezeiesc.
Mutatu-s-a de la moarte la viata acest fericit Cuvios Siluan, împlinit în zile dupre Duhul, în luna lui septembrie, ziua a 24-a, în anul 1938, împaratind Domnul nostru Iisus Hristos, Caruia slava si stapânirea în vecii vecilor. Amin.Hristos este cu noi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

HTML