apostoli Iason si Sosipatru din cei saptezeci.
Dintre acestia Iason era tarsean, si a fost mai întâi vânat de acolo la dreapta
credinŃă. Iar Sosipatru fiind din Grecia, a primit pe urmă de la acesta credinŃa
în Hristos. După aceea făcându-se amândoi ucenici ai lui Pavel apostolul,
Iason a fost făcut învăŃător cetăŃii; iar Sosipatru a primit cârma Bisericii
Iconiei. Păstorind ei bine Bisericile lor, s-au dus spre părŃile apusului; si
sosind la insula Cherchira, au făcut înfrumuseŃată biserică întâiului mucenic
Stefan, unde slujind lui Dumnezeu, au atras pe mulŃi la credinŃa în Hristos.
Apoi fiind pârâŃi către guvernatorul Cherchirei, au fost închisi într-o temniŃă
în care se aflau închisi sapte vătafi de tâlhari, anume: Satornin, Iachishol,
Faustian, Ianuarie, Marsalie, Efrasie si Mamin, pe care prin cuvintele si
faptele lor i-a atras la credinŃa în Hristos, de i-au făcut din lupi oi, care după
aceea, au primit de la Hristos cununile muceniciei. Asemenea s-a întâmplat si
cu temnicerul care a crezut în Hristos. Guvernatorul scoŃând pe Iason si pe
Sosipatru din temniŃă, i-a dat pe seama lui Carpian eparhul să-i chinuiască;
si văzând chinurile lor, Cherchira, fiica guvernatorului, s-a declarat si ea
crestină, si a dat la săraci podoaba ce purta; de care aflând tatăl său, si
neputând să o întoarcă din gândul ei, a închis-o în temniŃă. După aceea a
dat-o unui desfrânat arap, ca s-o necinstească; dar sosind acesta la usa
temniŃei, a fost sfâsiat de o fiară. Iar sfânta Cherchira, aceasta aflând, l-a
tămăduit si l-a scăpat de fiară, si cu învăŃătura sa l-a făcut crestin; iar el a
strigat: "Mare este Dumnezeul crestinilor". Pentru aceasta el a fost chinuit si
si-a dat sfârsitul, iar sfânta Cherchira a fost vârâtă în foc, dar a rămas sfânta
nearsă. Pentru aceasta a tras pe mulŃi la credinŃa lui Hristos. Drept aceea a
fost spânzurată de un lemn si i-au dat fum dedesubt de au înecat-o. După
aceea au săgetat-o cu săgeŃi, si atât de mult au rănit-o, încât de mulŃimea
durerilor si-a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu. După accea pornind
guvernatorul goană asupra crestinilor, si fugind crestinii într-o insulă mică ce
era acolo aproape, el porni să meargă acolo, ca să-i chinuiască, si intrând în
mijlocul luciului mării s-a scufundat ca Faraon cel de demult. Poporul
Domnului au dat mulŃumitoare laude lui Dumnezeu. Iar Iason si Sosipatru
fiind sloboziŃi de la închisoare, învăŃau neoprit cuvântul lui Dumnezeu. Dar
ridicându-se alt guvernator si aflând cele despre sfinŃi, a poruncit să aducă
un butoi de fier, si să îl umple de răsină si smoală si ceară, si înfierbântându-l
foarte, au băgat pe sfinŃi în el si sfinŃii au rămas nearsi si mulŃi au crezut în
Hristos, între care însuŃi guvernatorul care plângea, zicând: "Dumnezeul lui
Iason si al lui Sosipatru, ajută-mi si mă miluieste". Fericitul Iason, fiind
guvernatorii de faŃă, sfătuind si învăŃând pe tot poporul, i-a botezat în
numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh, numind pe guvernator
Sebastian. Deci peste puŃine zile, s-a îmbolnăvit fiul guvernatorului si a
murit, iar apostolul făcând rugăciuni l-a înviat. De atunci a făcut multe
minuni, si făcând biserici înfrumuseŃate si plinind tot lucrul bine si adăugând
turma lui Hristos, în bune bătrâneŃi către doritul său Hristos s-a petrecut.
Acesti sfinti au fost pe vremea lui Diocletian si Maximian împăratii, si a
guvernatorilor Tavrinie si Gavinie. Fiind mare prigoană asupra crestinilor, si
neplecându-se sfinŃii acestia a aduce închinăciune la idoli, au fost pârâŃi către
guvernatorul Tavrinie. Numaidecât prinzându-i în satul lor, care se numea
Ozovia, unde se aflau pururea petrecând în rugăciuni către Dumnezeu, i-au
legat cu lanŃuri de fier si degrab i-au adus la cetatea Dorostorului, fiind acolo
amândoi guvernatorii, care au zis sfinŃilor: "SpuneŃi-ne mai întâi numele
vostru", si spunându-si fiecare numele său, a scris si cuvintele lor un
Mangailian notar. Tavrinie a zis sfinŃilor: "Iată viaŃa voastră este în mâinile
mele; de voiŃi să trăiŃi, mergeŃi de aduceŃi jertfă maicii zeilor, si veŃi fi si
preoŃi ai acesteia, pentru că a murit preotul ei, si a mers către marele Dia,
împăratul ceresc, ca să-i slujească lui acolo". Iar sfântul Maxim a răspuns
păgânului Tavrinie: "Cum îndrăznesti preanerusinatule să grăiesti că
preadesfrânatul cel necurat este împărat? CunoasteŃi dar, o oameni fără
minte, că Hristos este Împăratul cerurilor, Care are purtare de grijă de toate,
si în palmă le Ńine toate câte sunt, si noi la idoli făcuŃi de oameni nu ne vom
închina". Iar Gavinie guvernatorul a chemat la dânsul pe Dada si pe
Cvintilian, vorbind multe vorbe bârfelnice, socotind că îi va amăgi spre
păgânătatea sa cea pierzătoare; pe care neplăcându-i, i-a băgat în temniŃă,
unde prin îngereasca arătare se întărea mărturisirea lor, lăudând pe
Dumnezeu. Deci scoŃându-i din temniŃă i-a întins pe pământ si i-a bătut
foarte cumplit; si băgându-i iarăsi i-a scos si i-a dat numitului lor sat Ozovia
si acolo le-a tăiat capetele si si-au dat sfârsitul.
Tot în această zi, pomenirea sfinŃilor mucenici dintre tâlhari,
care prin apostolul Iason, crezând în Hristos, în căldare cu
smoală s-au săvârsit.
Tot în această zi, pomenirea sfintei Cherchira, fiica
guvernatorului Cherchirei, care, cu săgeti fiind săgetată, s-a
săvârsit.
care în foc s-au săvârsit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Eusebie, care
prin foc s-a săvârsit.
Tot în această zi, pomenirea sfintilor apostoli Onisifor si Evod.
Acesti sfinŃi erau din cei saptezeci, de care aminteste si apostolul Pavel.
Onisifor a stat episcop Colofonului, iar Evod a fost pus în scaunul Antiohiei de
Petru. Si amândoi pătimind multe chinuri si nevoi, si pe mulŃi întorcând la
credinŃa în Hristos, s-au suit si ei spre Domnul cel dorit. Pomenirea lor se
face si la data de 7 septembrie.
Onisifor a stat episcop Colofonului, iar Evod a fost pus în scaunul Antiohiei de
Petru. Si amândoi pătimind multe chinuri si nevoi, si pe mulŃi întorcând la
credinŃa în Hristos, s-au suit si ei spre Domnul cel dorit. Pomenirea lor se
face si la data de 7 septembrie.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Neon, care prin
foc s-a săvârsit.
foc s-a săvârsit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieste-ne si ne
mântuieste pe noi. Amin.
Hristos este cu noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
HTML