Pelerinajul cu Sf.Moaste ale Sf.Cuv.Parascheva

1. În primăvara anului 1944, când la Iaşi se pregătea evacuarea datorită războiului, s-a pus problema ducerii sfintelor moaşte la Mănăstirea Turnu din eparhia Râmnicului, acolo unde se aflau vremelnic la adăpost şi moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De ce n-au ajuns acolo, nu ştim exact. Cunoaştem doar că racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva a poposit la Mănăstirea Sămurcăşeşti (Ciorogârla), de lângă Bucureşti, în perioada 10 aprilie - sfârşitul lunii octombrie 1944. Sfintele moaşte au fost însoţite de o escortă militară şi de preoţi de la Caderala mitropolitană din Iaşi. În perioada 27 octombrie - 13 noiembrie 1944 - au fost duse în Catedrala patriarhală din Bucureşti. Pe drumul de întoarcere au trecut prin următoarele localităţi: Ploieşti, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Bacău, Piatra Neamţ, Mănăstirile Văratec, Agapia, Neamţ. Ajung la Iaşi în 26 noiembrie, unde sunt întâmpinate de Mitropolitul Irineu Mihălcescu şi numeroşi clerici şi mireni. Au fost primite cu multe lacrimi şi flori, cu înflăcărate cuvântări, aşa cum se menţionează în presa vremii.

2. O altă perioadă de absenţă a sfintelor moaşte din Iaşi a fost în vara anului 1947. O vară fierbinte care odată cu problemele de pe urma războiului aducea şi o secetă nemiloasă care înrăutăţea şi mai mult viaţa. Pentru ca mila lui Dumnezeu să se arate din nou peste poporul Său, mulţi preoţi şi credincioşi cereau insistent o procesiune cu Sfintele Moaşte ale Cuvioasei Parascheva prin Moldova. Atunci s-a desfăşurat cea mai mare procesiune religioasă de pe pământul Moldovei.
Ea s-a derulat în două etape. Mai întâi în judeţul Iaşi (sfârşitul lunii mai - 10 iunie), iar apoi în judeţele Vaslui, Roman, Bacău, Neamţ şi Baia - până la sfârşitul lunii august. La procesiune au luat parte mulţi clerici de la Catedrala mitropolitană din Iaşi şi de la parohii, în fruntea lor aflându-se Arhimandritul Teoctist Arăpaşu, actualul Patriarh al Bisericii noastre.
Nu înşirăm toate localităţile pe unde a trecut procesiunea în acele zile, dar, vom aminti de: Roman, Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Mănăstirea Neamţ - unde au poposit două zile -, de Leghin, Pipirig, Vânători, Neamţ, Boroaia, Râşca, cu popas la mănăstirea din localitate, Baia, Fălticeni, unde moaştele au poposit timp de o noapte în biserica Adormirea Maicii Domnului din sat -, Rădăşeni, Mălini, Mănăstirea Slatina.
Bătrânii satului Rădăşeni povestesc cum s-a oprit procesiunea cu Sfintele Moaşte şi pe imaşul satului. Acolo au ieşit toţi sătenii, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu prapori şi flori pentru a întâmpina pe ocrotitoarea Moldovei. După ce s-au făcut rugăciuni şi sfintele ei moaşte au plecat spre Slatina, deasupra satului s-au adunat nori de ploaie şi a plouat. Era cu adevărat o minune, căci de mai multe luni de zile nici un strop de ploaie nu mai udase pământul satului, iar efectele secetei erau deja dezastruoase.

Hristos este cu noi!