Aceasta sfânta a trait în zilele lui Diocletian (intre 284 si 305). Fiind prinsa, pentru marturisirea în Hristos a fost chinuita cu focul, cu roata si cu alte chinuri. Si scapând cu darul lui Hristos de toate nevatamata în sfârsit a fost arunca ca sa fie mâncata de fiare, si asa si-a dat sufletul în mâinile Domnului printr-o simpla muscatura de urs. Iar parintii ei au luat trupul sfintei si l-au ingropat în apropierea orasului.
Dupa ce persecutia lui Diocletian a încetat, crestinii au pus moastele sfintei într-o racla de aur în biserica ce i-a fost dedicata. Iar în ziua praznuirii ei, curgea din mormântul ei sânge proaspat care raspândea o mireasma dumnezeiasca.
La mormântul acestei sfinte s-a întâmplat minunea respingerii tomului ereticilor de la sinodul ecumenic de la Calcedon, praznuit la 11 Iulie.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintei Mucenite Meletina.
Aceasta sfânta era din Marchinopolul Traciei (adica din cetatea lui Marchian), pe vremea împaratului Antonie si a ighemonului Antioh. Facând multe minuni, rasturnând idolii la pamânt cu rugaciunea sa, si zdrobind pe Apolon si pe Hercule, si aducând pe multi catre Hristos, a fost condamnata sa i se taie capul. Însa fiind dusa la sotia ighemonului ca sa o întoarca cu amagiri, ea a facut-o si pe aceasta crestina. Dupa ce i s-a taiat capul, zacând cinstitul sau trup neîngropat, un oarecare Acachie, macedonean fiind, mergator la patria sa, a cerut moastele sfintei, si ighemonul nebanuind nimic în aceasta, i le-a dat.
Luând acesta sfintele moaste, si punându-le într-un sicriu, sârguia a merge la patria sa. Si calatorind el pe mare, a cazut în boala si a murit, iar corabia abatându-se la un colt de mare, la ostrovul Limnului, a fost asezat acolo sfântul trup al mucenitei, si lânga dânsa iubitorul de mucenici Acachie.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintului Ciprian de Cartagina.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Hristos este cu noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
HTML